IMPLICARE. Inca de la inceputul anchetei, jurnalista a fost in preajma lui Cioaca, motiv pentru care, spun avocatii, procurorul Iacob (foto mic) a folosit-o pentru a obtine informatii despre politist Acuzatii. Avocatii lui Cioaca sustin ca procurorul Marius Iacob s-a folosit de jurnalista pentru a-i urmari politistului orice miscare Cazul Elodia a intrat intr-o noua faza. Avocata familiei Ghinescu a depus, ieri, la Tribunalul Brasov cererea oficiala de declarare a disparitiei, iar marturisirea surprinzatoare a avocatului Florentin Sorescu, aparatorul lui Cristian Cioaca, l-au lasat pe acesta fara niciun fel de argumente in procesul de divort. Avocatul Florescu sustine ca Adriana Oprea, ziarista de la un cotidian central, care intr-un mod, ramas neclarificat, a intrat in posesia mobilului Zapp al Elodiei Ghinescu, a trimis mesaje de pe acest numar lui Cioaca lasand impresia ca ar fi Elodia. Sorescu afirma ca ziarista s-a deconspirat singura, in urma cu cateva zile, aratandu-i lui Cioaca telefonul mobil, care i-a apartinut Elodiei si mesajele trimise. Daca Sorescu a considerat „neinspirata” intentia lui Cioaca de a divorta, Maria Vasai – al doilea avocat al lui Cioaca, aceea care plecand de la aceste mesaje a sustinut ca „Elodia traieste!”, ne-a declarat: „Ziarista cu pricina a fost agentul sub acoperire pe care l-a infiltrat procurorul Iacob in apropierea lui Cioaca. Clientul meu este socat de faptul ca aceste mesaje sunt false si indignat de manevrele inumane ale procurorului Iacob”. In ciuda contextului, despre cererea de oficializare a disparitiei, Maria Vasai a spus ca este lipsita de temei. „O astfel de cerere se sustine cu argumente certe, care in cazul de fata nu exista”. Pe de alta parte, avocata Marilena Radu, cea care reprezinta familia Ghinescu, a spus ca pe Cioaca nu ar trebui sa-l mire faptul ca nu Elodia a trimis mesajele respective. „Cioaca stie foarte bine ca nu avea cum sa trimita mesaje Elodia. Stie pentru ca el este cel care a ucis-o!”. (S.P.)
„Am parasit domiciliul conjugal, Kiki? De ce nu spui si cum? Si unde m-ai dus?” „Ma strigai pe nume, dar eu nu mai puteam sa-ti raspund. Iti amintesti, Kiki, cat de speriat erai?” „Kiki, ce vezi cand te uiti in ochii lui Paty? Ce o sa faci cand el va pricepe ce ai facut?” „Stiu ca-ti pare rau. Recunoaste macar asta.” „Crezi ca vei scapa, Kiki. Eu iti spun ca nu. Vrei sa stii de ce?” „Ai facut greseli, Kiki” „Daca ai fi barbat, ti-ai recunoaste greselile. Dar amandoi stim ca nu esti…” „Si Mitica stie. Ca esti prea slab pentru a fi barbat. Crezi ca e mandru de asta?” „E groaznic sa incepi sa te indoiesti de propriul tata, nu?” „Toata viata te vei ascunde dupa pantalonii lui Mitica. Vezi? De-aia nu esti barbat…” „Stii cat de ciudati sunt unii, Kiki? Ingroapa animalele si arunca oamenii” „Fac morminte animalelor si nici o cruce din doua bete nu ii pun omului” „Salbatici. Rudimentari. Intra in biserica, se inchina, dar nu au nici un Dumnezeu. Tu ai, Kiki?” „Poti sa o iei pe mai multe drumuri, Kiki. Si sa ajungi in acelasi loc. Tu decizi cat mai poti duce povara!” „Nu ii simti privirea lui Dumnezeu in crestetul capului? Nu te apasa?” „Te vad si te aud. Stiu tot ce faci si cu cine. Dar tu nu ma mai poti atinge…” „Nici cu o floare, nici cu o palma… Ma mai plangi?” „Ma mai visezi?” „Inca mai crezi ca ai ales cea mai buna cale? Pentru tine… Dar pentru Paty?”